Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2009

volumul tuturor zilelor noastre

Ne atingem ca frunzele si praful. Ne atingem ca frunzele si praful si apa. Praf sau apa pe frunze. Praf si apa pe frunze. Frunze pe frunze pe apa pe praf pe apa pe praf pe praf pe frunze pe apa pe apa pe frunze. Praful ne acopera si ne ingreuneaza. Ne murdareste. Ne ascunde. Apa ne curata si ne sporeste. Ne traverseaza. Ne indeparteaza. Ne segrega. Frunzele ne opresc si ne canta. Ne tin umbra. Apa ne murdareste. Ne duce. Ne aduce. Frunzele ne tin si ne tintuiesc. Praful ne ia stralucirea. Ne inabusa. Frunzele ne cantaresc si ne trimit de la una la alta. Apa ne intinereste. Ne reinfloreste. Ne putrezeste. Praful ne inneaca si ne cerne. Apa ne infrigureaza. …dar ne atingem.

Ne atingem ca soarele si pamantul si pietrele. Ca fiordurile si şoldurile.

Ca ingamfatii si nemangaiatii. Ca săturatii si innodatii.

Ca durerile. Ca parerile.

Ca laudatii si ordonatii. Ca plecarile si serbarile.

Ca omoplatii si intemnitatii. Ca zarile si serile.

Ca ecourile. Ca decorurile.

Ca imprimantele si orizonturile. Ca undele si surdele.

Ca sinele si minele. Ca dunele si crudele.

Ca reptilele. Ca acvilele.

Si numai daca nu recunoasteti, nu doare. Ca taisurile…Ca ascutisurile…

Anunțuri

Read Full Post »

Yin_Yang_by_BY_STACY_REED

„Primul fel de fiinta este Dumnezeu, care este o fiinta complet deschisa.

Al doilea fel de fiinta este barbatul, care este o fiinta complet inchisa.

Al treilea fel de fiinta este femeia, care este o fiinta intredeschisa.”

                                                                                                        Lucy Irigaray

Read Full Post »

A nu avea nici un atribut e bine sau rau? O fi un fel de absolut nici trist, nici vesel. Dar daca nu sunt flori acolo poate sa nu fie trist? A nu avea nici un atribut este echivalent cu a nu fi nimic? Cu a fi nimic? Si e bine sau e rau? In definitiv, a nu avea nici un atribut are sens? Are sens sa se nasca si sa existe un gol fara gol, un timp fara timp, un loc fara loc, un om fara om?

Read Full Post »

Barbatul care aduce marea si-a legat de glezna stanga primul val, fiindca primul val este intotdeauna urmat de toate celelalte.

A pornit asa prin lume. Si duce cu el nu doar marea, ci si plaja, si munti cu paduri, si ghemotocuri uriase de drumuri, si jumatati de orase, si oameni obisnuiti cu mersul, si in definitiv tot ce mai arunca lumea pe jos….mucuri de tigara, pet-uri, cartele folosite de telefon public, pixuri de plastic, iubiri, dorinte…

Cand din cand in cand noi doi ne intersectam, imi varsa cu drag in causul palmelor marea intreaga cu scoicile si rasaritul, dar inevitabil, si pe toate celelalte. Sunt toate povestile lui si ale celor pe care i-a atins. Reconstitui una dintre tigari din chistocul sau si o asez in mana celei care o va fi aprins si fumat cu infrigurare, cu gandul la sutele de metri de brocart care nu s-au mai tesut si la foarfeca din podul casei batranesti. Apoi e casa joasa dintre munti si copilul pentru care aceasta este intreg universul. Apoi e o noua tigara si pustiul care a aprins-o doar pentru a sparge toate baloanele de la petrecerea stupida unde sunt invitati numai oameni mari care nu mai stiu limba copilariei. Apoi e dorul de mirosul de pamant jilav si lanul de grau unde barbatul de acum isi petrecea pe cand era de-o schioapa diminetile si dupa-amiezile alaturi de bunul.

Pe plaja, noaptea, un barbat si o femeie reaprind zeci si zeci de tigari, ce se fumeaza singure si pufaie pline de personalitate, care mai grav, care mai pitigaiat. Iar noi …adormim tinandu-ne de mana.

 

Read Full Post »