Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Aprilie 2012

Bărbatul care adie muzica trăieşte pe scenă împreună cu chitara sa. Fiecare zi cu scena ei. Fiecare scenă cu cortina, publicul şi scaunul ei înalt, de pe care el îşi spune povestea în cântece vesele şi triste. Cântece despre vise de copil şi aripi de înger, despre oameni cu nume de stele şi stele cu nume de oameni, despre case mari şi case mici. Despre pitici. Şi bunici. Despre arome exotice în mâncăruri obişnuite. Despre scări fără balustradă. Despre căi fatale şi femeia visurilor sale. Despre cum e să înoţi în mare. Despre cafeaua amară şi aurora boreală. Despre febră şi dans şi iubire. Despre groază şi fugă şi-năsprire.

Bărbatul care adie muzica leagă cântec de cântec de bucle de femeie.

Cândva am prins celălalt capăt al portativului său pestriţ şi mlădios şi nu i-am mai dat drumul. De atunci, amândoi am facut înconjurul Pământului de mai multe ori, înfăşurându-l fedeleş şi transformându-l într-un ghem de note muzicale. Aşa, Pământul e mereu între mine şi el şi niciunul nu poate întinde firul prea tare. Dacă firul nu e tensionat, suntem feriţi de-a ne pierde minţile, căci nu e omeneşte posibil să îl simţi pe celălalt cum vibrează în tine de pe meridianul opus, ca şi când aţi împărţi cordonul ombilical, pielea, inima şi alte câteva organe. Pământul cu oraşele şi oamenii săi stau bine între noi, ne atenuează surescitarea şi atitudinile neconstructive.

Se întamplă însă uneori ca păşind pe drumul de întoarcere, să deşir capătul meu de fir, pentru a suplini faptul că nu pot canta. Desfac cântec dupa cântec, le eliberez şi ele pe mine, căci revin acasă. Aşa ne regăsim câteodată, eu şi el, faţă în faţă, fiecare strângand în pumnii tremurânzi ultimele franjuri de portativ. Ultimele, dar atât de încurcate în bucle de femeie… Femeia-mamă, lumină curată şi nesfârşită. Femeia-zeiţă, intangibilă şi indispensabilă. Femeia-copil, inocentă şi jucăuşă. Femeia-curvă, hrană trupului şi orgoliului său nemăsurat. Femeia-şarpe, şireată şi ascunsă. Femeia-prietenă, înţelegătoare şi tăcută. Femeia-iubită, capricioasă şi pretenţioasă. Femeia de azi, alta decât cea de ieri şi desigur alta decât cea de mâine. Însă întotdeauna femeia… cu a cărei mână îi mângâi seara tâmplele-i obosite.

Anunțuri

Read Full Post »