Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘zapada’

Vreau sa fie noiembrie. 25 noiembrie. Pentru ca daca e decembrie, inseamna ca azi incepe o saptamana in care mapamondul va celebra cate 2 sarbatori pe zi, iar eu n-am chef. N-am chef sa ma pup cu nimeni, nici sa zambesc ori sa mai vad la televizor vreo reclama cu familii fericite in jurul bradului. N-am chef de sfinti, de prajituri si felicitari. De artificii, sampanie, lumini multicolore pe strazi, zapada si mai stiu eu ce. Am chef sa stau in pat, sa zic ca sunt bolnava si pentru ca e o saptamana absolut ordinara sa nu fiu nevoita sa vad pe nimeni. Am chef sa stiu ca saptamana asta oamenii se duc cuminti in fiecare zi la serviciu, unde ziaristii scriu, cantaretii canta, profesorii predau, medicii opereaza, parlamentarii dorm, pictorii picteaza, regizorii regizeaza, iar la sfarsitul programului se duc toti la casele lor si adorm devreme ca a doua zi s-o ia fresh de la-nceput.

Dar nu-i noiembrie, asa-i?

Azi e 25 decembrie. Douazeci si cinci decembrie. Decembrie!

Read Full Post »

Sunt viata. Sunt casa. Sunt mama. Sunt si mormantul. Si foaia alba. Si prezentul continuu.

 

Cand ma intind pe pamant, parul meu prinde radacini. Din ele cresc tulpini puternice, cu frunze si flori si fructe, toate deodata, ca intr-un desen de copil, doar ca aievea. Si va hraniti toti cu ele. Va satura vederea cu nasturii hainutelor lor daca nu aveti dinti. Va satura auzul cu cresterea lor daca sunteti orbi. Va impartasesc nemiscarea inradacinarii daca aveti coada de peste pe uscat.

 

Cand fac piruete in mijlocul strazilor aglomerate, rochia mea alba va acopera ca zapada de munte. O trageti pana sus sub barbie, fiindca va tine de cald. Si fiindca prin reflexie va face pielea alba oricat de intunecat va e obrazul. In plus, cand ninge traficul e paralizat si puteti dormi caci nici sefii nu se asteapta sa mai ajungeti la serviciu.

 

Cand inot in joaca, trezesc norilor dorinta de apa. Deci cad toti in mare si fiecare-si slobozeste bebelusii. Mi-i lasa mie in grija sa-i invat sa inoate si sa se joace..

Cand inot in joaca, trezesc si pamantului dorinta de apa. Deci se arunca intreg in mare si-si slobozeste parintii. Mi-i lasa mie in grija sa-i invat sa fie mare pe pamant pentru bebelusii care i-au ales.

 

Cand sunt singura si nimeni n-are nevoie sau chef sau grija de mine, imi sunt viata, si casa, si mama, si mormant, si foaie alba si prezent continuu si nu ma plictisesc.

Read Full Post »